Cum m-am mutat în Londra, primul lucru pe care l-am făcut, a doua zi, a fost să merg la un festival cu mâncare: Festivalul Restaurantelor londoneze. Acesta are loc în fiecare an, pe toată durata lunii octombrie. Dacă veniţi în Londra atunci, vă puteţi cumpăra bilete la festival şi mergeţi la 3-5 restaurante în aceeaşi zi, la un preţ mai mic. Merită!
Eu am avut noroc să mă mut în oraş odată cu deschiderea acestui eveniment. Emoţionată, zgribulită de frig, cum se vede în poza de mai jos, dar în companie bună, m-am aventurat în 3 restaurante de pe Carnaby Street. Asta se întâmpla acum 6 luni, şi a durat atât de mult să scriu despre asta, pentru că well… life happened! Sper totuşi să vă bucure articolul şi azi.
Prima mea oprire a fost la Rosa’s Thai Cafe, 23 Ganton Street, London W1F 9BW. Localul este deţinut de un cuplu şi a fost deschis în 2013. Am degustat chifteluţe din carne tocată de porc şi pacheţele de primăvară vegetariene. Chifteluţele au fost foarte fragede, uşor picante şi pline de condimente. Am servit şi un ceai thai alături, un Ceylon tare, cu lapte şi gheaţă. Mâncarea a fost bună, simplă; un început bun.
Personalul a fost foarte prietenos şi mi-a zâmbit când am făcut poze. Nice people!
Restaurantul meu preferat a fost Shoryu Ramen, Ground Floor 3-5 Kingly Court, London W1B 5PJ. Restaurantul aparţine celor care au deschis şi Japan Centre, un magazin cu produse japoneze, care merită vizitat pentru fanii acestei bucătării. Sunt mai multe în Londra. În plus, restaurantul a fost inclus în Ghidul Michelin în 2014 şi 2015. Am degustat aici hirata style bun, o chiflă japoneză, care este atât de pufoasă şi moale!!!, cu pui marinat în sos de soia şi prăjit în baie de ulei. O minune! Mi-a rămas gândul la acel bun şi azi.
Al doilea preparat degustat a fost ramen, normal. Ramen este o supă japoneză tradiţională cu tăieţei, de porc sau peşte, servită cu diverse toppinguri: felii de carne, nori, ou fiert, ceapă verde. Dacă vreţi să aflaţi mai multe despre ramen şi bucătăria japoneză în general, uitaţi-vă la emisiunea Mind of a Chef, pe Netflix, sezonul 1. Este doar cu David Chang, faimosul chef care a deschis lanţul de restaurante Momofuku în New York. Este genială! Un mare plus este că pe fundal este vocea lui Anthony Bourdain. Ce poate fi mai tare?
Supa este incredibil de aromată şi foarte săţioasă. Are un pic din toate, dar mai ales tăieţei, după care eu mă topesc aşa de mult. Trebuie s-o încercaţi dacă nu aţi făcut-o până acum.
Ultimul restaurant vizitat în acea zi a fost Senor Ceviche, First Floor, Kingly Court, London W1B 5PW. După nume, este un local peruvian, cu multă mâncare bună, cocktailuri, printre care popularul Pisco Sour, tipic pentru bucătăria Sud-Americană, şi foarte adorat de londonezi, aşa cum am aflat. Bucătăria este deschisă, un trend destul de mare în Londra, mai ales în localuri mici şi mijlocii.
Ce-am mâncat? Nu ceviche. Nu era inclus în meniul festivalului, dar nici nu sunt mare fan. În schimb, am mâncat un pui foarte bun, la grătar, cu aji amarillo, un ardei iute, de culoare portocalie, care se foloseşte foarte des în bucătăria peruviană, salată de quinoa, sparanghel şi sos de iaurt cu coriandru. Mi-a plăcut foarte mult, mai ales pentru că nu cunosc felurile de mâncare din Peru şi pentru că a fost un preparat light, cu arome fresh şi intense. Cocktailul ales – Yakumama cu Machu Pisco, vodcă Finlandia, piure de căpşune, piure de zmeură, lychee şi salvie. And I would do it again!
Şi aici s-a terminat aventura mea culinară. Am călătorit prin 3 colţuri ale lumii, într-o zi. Am descoperit gusturi şi arome noi şi am adunat amintiri la bocceluţă. De atunci, au trecut aproape 6 luni şi au mai fost şi alte aventuri, prin Vietman şi cel mai recent, Oxford. Mai aveţi puţină răbdare, însă. Urmează!
Pe curând,
Cristina
Bine ai revenit, demult asteptam postari noi
Mulţumesc Lana!