Prăjitură cu portocale şi migdale - fără gluten

O prăjitură fără gluten, doar cu făină de migdale, şi portocale întregi. Îmi place acest desert pentru că este simplu şi inteligent. Se foloseşte toată portocala iar reţeta conţine foarte puţine ingrediente.

Această prăjitură cu portocale este una dintre cele mai populare la Ottolenghi, în Londra. Eu de acolo o ştiu, deşi ea are rădăcini spaniole. Toată lumea vrea să mănânce acest desert atunci când vine la restaurant şi zilnic se coc foarte multe bucăţi jos în bucătărie. Atunci când eşti unul dintre cofetarii din restaurant, te obişnuieşti foarte repede să prepari această prăjitură şi să ai grijă să nu lipsească niciodată din vitrină. La restaurantul din Islington, este dulcele care este servit pe cel mai mare platou şi mereu în numere mari pentru că se vinde ca pâinea caldă.

A fost şi pentru mine, printre primele deserturi încercate atunci când am vizitat restaurant drept client. Mi-a luat însă puţin timp să mă obişnuiesc cu o prăjitură pe care la început nu am înţeles-o foarte bine şi despre care nu ştiam nimic. Mi-a plăcut însă gustul intens de portocală combinat cu glazură de ciocolată. Ceva clasic.

În timp, am reuşit să fac reţeta asta şi cu ochii închişi pentru că este ceva ce se prepară foarte uşor şi des. Îţi trebuie doar nişte timp. La Ottolenghi făceam cantităţi mari de mix şi aveam nevoie de multe portocale. Fierbeam 5 kilograme odată şi apoi le răceam şi făceam piureul. Într-un vas foarte mare amestecam apoi toate ingredientele. Formele folosite erau cele de muffins, dar mai mari.

Eu recomand ceva mai mic, pentru că se simte altfel gustul prăjiturii şi este mai echilibrat raportul de aluat/glazură. În varianta mare, este şi greu de terminat o bucată. Aluatul este destul de greu de digerat fiind plin de ouă şi migdale. Less is more în cazul ăsta.

Ingrediente

pentru 18 mini prăjituri sau una rotundă de 22 cm

pentru mix

2 portocale medii-mari
6 ouă
250 gr. zahăr
250 gr. făină de migdale + fulgi sau bucăţi de migdale pentru decor, rumenite
4 gr praf de copt
1 praf de sare
opţional: mirodenii – nucşoară, scorţişoară şi cardamom

pentru ganache

200 gr. smântână pentru frişcă
200 gr. ciocolată amăruie

Metodă

Spălăm portocalele cu apă şi bicarbonat sau cumpărăm portocale bio. Le fierbem întregi până devin foarte moi. Le scoatem din apă şi le răcim. Îndepărtăm seminţe, dacă sunt. Le blendăm până obţinem un piure. Îl folosim rece.
Încingem cuptorul la 160 de grade. Tapetăm formele de brioşe cu hârtie sau doar folosim spray pe bază de ulei.
Batem ouăle la mixer puţin până obţinem o spumă.
Într-un castron, amestecăm făina de migdale, zahărul, sarea şi praful de copt. Adăugăm şi mirodeniile dacă le vrem. Turnăm piureul de portocale peste şi ouăle bătute. Amestecăm totul bine până avem un mix omogen.
Turnăm cu un poş în forma de brioşe. În funcţie de cât de mare sau mică este formă, o să ne iasă un număr diferit de prăjituri. Eu am folosit o formă de brioşe clasică. Umplem formele trei sferturi.
Coacem la 160 de grade timp de 20-25 de minute. O să fie uşor rumene pe margini şi o să crească. După coacere, se vor lăsa. Nu le coacem prea mult timp. Ele au un conţinut mare de lichid şi piure de fructe aşa că o să fie mai moi şi umede. Nu vrem să le uscăm. Tot farmecul acestei prăjituri constă în faptul că rămân moi.
Dacă vrem o singură prăjitură, atunci turnăm toată compoziţia într-o formă rotundă cu pereţi detaşabili care e tapetată cu hârtie. Coacem aproape 1 h.
Servim prăjitura rece, deşi mie îmi place şi caldă, fără glazură. Pică greu la stomac însă.
Răcim şi glazurăm cu ganache de ciocolată cu ajutorul unui poş. Decorăm cu migdale.

Pentru ganache-ul de ciocolată trebuie să aducem smântâna în punctul de fierbere şi să o adăugăm peste ciocolată. Amestecăm până obţinem un sos omogen. Răcim puţin înainte de folosire ca să fie un sos mai gros. Ganache-ul se poate pregăti de dinainte şi ţine la frigider 5 zile. Înainte de folosire, se mai încălzeşte puţin.