Timpul trece repede atunci când munceşti foarte mult şi mai ales când iubeşti. Cam asta îmi ocupă tot timpul acum şi astea îmi sunt scuzele pentru lipsa de pe blog şi Facebook. Vremurile se mai schimbă, priorităţile la fel, însă pasiunea pentru blog şi gătit rămâne la fel de puternică aşa că iată-mă din nou cu o reţetă de suflet de data asta, culeasă dintr-un caiet ponosit şi gălbejit de vremea care a trecut peste el şi cu pete de cocă/ciocolată imprimate pe pagini. Răsfoiam caietul acum câteva zile şi mă amuza în primul scrisul meu de atunci, cel din clasa întâi, pe care încă îl am şi azi, reţetele scrise de mână sau tăiate din reviste şi lipite direct pe foi. Am dat peste reţeta aceasta de tort pe care o prepar de când eram mică. Este primul meu tort încercat şi testat în bucătărie.
Nu mai ţin minte exact prima dată când l-am pregătit, dar am fost sigur asistată de mama şi ca o fată conştiincioasă ce sunt am scris reţeta în caietul meu de reţete de dulciuri de atunci. Este un tort foarte simplu pe care l-am făcut de fiecare dată când aveam poftă de ceva dulce. Ţin minte că nu aveam niciodată emoţii, mereu mi-a ieşit şi îl puteam face şi cu ochii închişi. I-am făcut la un moment dat o supriză unui coleg de şcoală şi i-am adus acest tort de ziua lui. Atât de sigură eram de el şi de mine. Cu toate astea, am avut ceva emoţii acum, peste ani, când m-am apucat de tort pentru blog. Poate pentru că a trecut aşa mult timp de când l-am preparat ultima dată sau pentru că voiam să-mi iasă perfect. Sau poate pentru că era pentru sora mea, Liudmila, care mă bate la cap mereu să-i fac tort pentru că are poftă. Experienţa mea cu acest desert nu este mare. Chiar dacă adevărata mea dorinţă este să fac torturi de nuntă, nu am apucat să încerc multe reţete până acum. Aşa că m-am întors la bază, la începuturi, la primul meu tort care nu este ceva fancy, ci foarte simplu, sincer, copilăros. Am simţit nevoia ca lucrurile să fie din nou aşa sau ca atunci când eram mică. În plus, mi-a adus aminte de casă şi de mine când eram copil. Frumos sentiment, nu-i aşa? Cu ajutorul primit din partea Dr. Oetker cu ingredientele surpriză primite m-am pus pe treabă şi mai jos puteţi vedea ce a ieşit. Spor şi vouă la prăjiturit!
Ingrediente
(pentru blat)
4 ouă
4 linguri mari de zahăr
4 linguri mari de făină
1 linguriţă praf de copt de la Dr. Oetker
(pentru crema de ciocolată)
2 ouă întregi
140 gr. zahăr
150 gr. unt
50 gr. cacao neagră de la Dr. Oetker
1 lingură esenţă de rom de la Dr. Oetker
2-3 linguri lapte
fulgi de cocos pentru decor
Timp de preparare:
Începem cu crema de ciocolată pentru că trebuie să stea la frigider şi numai bine cât facem blatul o să fie şi ea gata pentru folosit. Ne trebuie un castron mediu în care frecăm ouăle cu zahărul timp de 1-2 minute şi apoi adăugăm laptele. Mai amestecăm puţin. Între timp punem un ibric sau cratiţă mai mică pe foc cu puţină apă. Pregătim un bain marie pentru crema noastră de ciocolată. Atunci când apa a început să fiarbă, dăm focul mai încet şi punem castronul nostru peste cratiţă. Amestecăm încontinuu timp de 10 minute cu un tel. Dăm compoziţia de pe foc şi adăugăm pudra de cacao cernută anterior. Amestecăm bine ca să încorporăm praful şi adăugăm untul. Amestecăm până se topeşte. La final turnăm lingura de esenţă de rom. Punem crema la frigider.
Între timp ne apucăm de blat. Separăm albuşurile de gălbenuşuri. Albuşurile le batem spumă la mixer şi adăugăm zahărul. Mixăm până nu se mai simte. Adăugăm gălbenuşurile şi amestecăm. Încorporăm la final şi făină cernută anterior. Turnăm compoziţia într-o formă de tort unsă cu unt şi o dăm la cuptorul preîncins timp de 15-20 de minute. Când este gata blatul, îl scoatem şi îl lăsăm la răcit puţin. Apoi îl tăiem pe din două, pe orizontală şi ungem cu cremă de ciocolată blatul de jos. Acoperim cu a doua bucată de blat. Ungem exteriorul cu crema de ciocolată rămasă şi decorăm cu fulgi de cocos. Servim cu o ceaşcă de cafea caldă şi puţin lapte.
Bon appétit!
Şi câteva poze înainte de ornare.
P.S. Voi ce prăjituri/torturi făceaţi când eraţi mici?
arata minunat, minunat! <3
Mulţumesc frumos Camelia! Paşte fericit! 🙂